Weirdos sò spessu tippi creativi ancu per i più ominous. Di sicuru, ùn hè micca listessa per finisce cum'è u macellaio di Milwaukee chè per scrive rumanzi di viulenza estrema. Vede, a scrittura pò esse un placebo ancu in u peghju.
Pò sembra ingiustu paragunà Jack Ketchum (senza omicidi cunnisciuti) à un criminale seriale. Ma in u mondu di i strambi, l'analogie in i so cumpurtamenti insociable dà assai ghjocu. Ancu s'ellu hè peghju quandu si finisce stunatu da a discesa à l'infernu di u vicinu di turnu cù i so modi gentili, a so cortesia è l'affabilità ...
Psychopathies à parte, più o menu prevedibile personalmente, u travagliu di Ketchum hè un senza-stop di intervenzioni psicopatiche. Ogni ispirazione in ogni tipu d'animosità si materializza in a bibliografia di Ketchum. E, sicuru, a materia hà una attrazione trà un publicu di lettura chì cunsidereghja certamente i geni Tarantinu, Stahelski o i fratelli Coen.
Allora u terrore hè sicuru d'esse in l'opere di Ketchum. Ma senza scossa..., u timore hè più à pensà à cumu u tippu infuriatu di turnu finisce per sfondà chè un scantu à l'antica. Avissi chì stai...
Top 3 Libri Recommended di Jack Ketchum
a zitella à fiancu
Chì megliu modu di principià cù Ketchum cà ricuperendu unu di i so rumanzi più inquietanti per esse trasferitu da a realità stessa. Perchè sapemu digià chì, in certi casi, ancu u Ketchum pò fallu pocu di a capacità di l'essere umanu per infliggià u dulore cum'è una forma di vendetta o un desideriu simplice di viulenza...
David vive vicinu à i Chandlers. Un ghjornu d'estate scopre chì Meg è a so surella Susan si sò spustati in a porta vicinu. Serà u principiu di un terribili incubi. Cù l'arrivu di Susan è Meg in u vicinatu, David scoprerà a vera natura di i so vicini è amichi, i Chandlers, chì anu da piglià a cura di e duie surelle. Ma duverà ancu affruntà u so sè più primitivu è terrificante.
A zitella vicinu hè basatu annantu à a vera storia di l'assassiniu di Sylvia Likens in u 1965, ancu oghje u casu, chì hè accadutu in Indianapolis, hè cunsideratu u più seriu chì hè mai statu in u statu.
gioia
Un'orchestrazione machiavelica. Un ochju per un ochju è un crimine per u crimine. Nunda hè liberu quandu l'anima hè datu à u diavulu. Dapoi quella grande storia di stranieri in un trenu Patricia Highsmith, Scupremu chì ancu u più perfettu di i crimini falta in qualchì locu. O a semplice mala cuscenza o l'indesiderable chance di u tistimone più inopportunu.
Una donna è u so amante mettenu in ballu cù successu u so pianu per assassinà u so maritu abusu è abusu, solu per ritruvà si à a misericòrdia di un tistimone stranu obsessivu è torciatu di u crimine chì li porta cun ellu per sparte a so onda indiscriminata di omicidi.
Carole Gardner è u so amante, Lee Edwards, rializeghjanu cù successu u so pianu per assassinà u so ex-maritu abusiu è abusiu; però, ùn sanu micca chì a so azzione hà avutu un spettatore assai particulari. Wayne Lock hè un psicopata chì ùn hà ancu assassinatu nimu, ma hà solu bisognu di un pocu di spinta per andà .
Carole et Lee lui donnent cette poussée sans le savoir. Wayne li vede cummincià l'assassiniu è diventanu quasi i so eroi, ("Anu osatu di fà !"); Dopu avè scupertu quale sò queste persone chì anu realizatu qualcosa ch'ellu brama di fà , hà trattu un pianu: purterà Carole è Lee cun ellu, per sparte inseme l'emozione di l'assassiniu. Dopu tuttu, ti ponu capisce ...
Perdizione
Ketchum prova di cunvince à fà l'instinctu di tumbà qualcosa assuciatu à esse solu più animali. Senza Diu tuttu hè permessu, cum'è ellu dicia. E bestie peggiori ùn anu micca cuscenza nè moralità . È tandu l'uccisione hè una simplicità di viulenza inserita in l'ADN...
In una notte d'estate in u 1965, Ray, Tim è Jennifer si stendenu, beie birre in u Lavu Turner, vicinu à a cità di Sparta. Hè una notte più finu à chì Ray decide chì ellu hà da tumbà dui amichi chì anu campatu vicinu à u lavu, solu perchè, perchè hè arrabbiatu chì sò ragazze eleganti, chì anu soldi, chì si cunsulanu l'una à l'altra. Tim, u so megliu amicu, è Jennifer, a so fidanzata, assisteranu, stupiti, à l'assassiniu brutale. Ray sà chì da avà li avarà à a so misericòrdia.
Sparta, 1969. I Stati Uniti cambianu, è sta piccula cità nantu à a riva di un lavu ùn hè micca straniera à quelli cambiamenti. I crimini di Lisa Steiner è Elise Hanlon restanu senza risolve, malgradu tutti i sforzi di l'agenti di polizia Ed Anderson è Charles Schilling. Ray, impunitu, ùn ferma micca di mette pressione nantu à i so amichi per ottene ciò ch'ellu vole in ogni mumentu. Ma i so charms ùn funzionanu micca cù Sally è Kath, duie ghjovani donne chì appariscenu in a so vita è chì ellu brama. Nè Jennifer ùn hè disposta à cuntinuà à suppurtà u fastidiu continuu à quale Ray l'assotta continuamente. Tuttu chistu, aghjuntu à a pressione di u tenente Schilling, spinghje Ray à u limitu.