I 3 migliori filmi di Álex de la Iglesia

La Filmografia di Álex de la Iglesia Hà accumpagnatu a mo generazione in quella ghjuventù quandu cercanu a trasgressione, a creazione alternativa è ancu l'umore neru. L'arrivu di ogni novu filmu da stu direttore hè statu ricevutu cù quellu gustu di sorpresa, discordia, ancu stridency.

Tuttu in un rollu indie chì, in u casu di fà assai rumore è esse fattu cù una trama abbastanza è una qualità artistica, finisci per assaltà u latu più pupulare. Per dà cusì una freschezza sempre necessaria trà e creazioni più tradiziunali. Mi ricordu di grandi cassette di quelli tempi cum'è "Mutant Action" o "Perdita Durango" o "800 bullets" ... Mentre Almodovar Accendia e luci per splode trà luci è psichedelia, Álex de la Iglesia li spegne torna.

Hè cusì chì i filmi novi cù un budgetu più grande sò ghjunti dopu chì cuntinuavanu à mantene quellu amore per a profanazione di i canoni di una imaginazione di tomba aperta. Umore neru, suspense, tocchi di fantasia è un ambientu chì pare parodià u goticu, facendulu più vicinu, cum'è in slippers. Una presentazione lugubre, ma cù visioni più prosaiche chì suscitanu risate o preoccupazioni, secondu u mumentu.

Ma Alex de la Iglesia sonda ancu, per via di l'umore, l'argumenti cù un toccu acidu è criticu. Mi riferite à opere cum'è "Crimen Ferpecto" o "A scintilla di a vita". U puntu hè di reinventà i generi per ùn lascià nimu indifferenti. Ogni filmu novu hè quella avventura in quale a so impronta pò sempre esse ricunnisciuta ma senza pudè anticipà nunda di u sviluppu è a fine di e so trame.

Top 3 filmi cunsigliati di Alex de la Iglesia

U ghjornu di a Bestia

DISPONIBILE SU QUUNA DI STE PIATTAFORME:

Più chè malgradu i critichi è forse ancu Alex de la Iglesia stessu, u so grande filmu per eccellenza hè sta pruduzzione messa nantu à a musica di Def Con Dos. Un ambientu histrionicu trà u tradiziunale è u terrore ; una parodia di filmi spaventosi adornati cù un sviluppu veloce. Un travagliu cultu di a contracultura di una era è per estensione di ogni era.

Rise senza stop cù quelli caratteri di Santiago Segura è u defuntu Álex Angulo, accumpagnati da unu di i microcosmi più affascinanti di caratteri purtati da l'infernu più prufondu è i quartieri più impuru. Parsunaghji digià abbastanza turmentati da a realità ma avà ancu marcati da prufezie chì li trasformanu in guardiani di l'infernu.

Madrid hè stata formata cum'è a sintesi di Sodoma è Gomorra. Una cità da esse distrutta da un poviru prete cù u focu è u zolfo si ne necessariu. Perchè in u so lettu rottu nascerà a criatura prevista da Satanassu stessu per affondà u mondu sanu in a bughjura.

Un bonu acidu lisergicu per sfondà in l'avventura è l'ambienti di Natale più sciroppiu per fà scoppia in mille pezzi da i cuntrasti più spietati è ferenti.

CUMUNITÀ

DISPONIBILE SU QUUNA DI STE PIATTAFORME:

A lege di pruprietà horizontale diciarà ciò chì vole. Ma ciò chì succede in e cumunità hè un buzz di putenziali omicidi involuntarii o omicidi ben premeditati. Perchè qualcunu ci vole à prupone una migliione per chì quellu chì ùn vole micca cunsiderà s'ellu si deve spinghje à falà i scalini quand'elli coincidenu calendu a basura.

Una fantastica iperbole nantu à e cumunità di quartiere. Álex de la Iglesia hà stabilitu u so scopu in questu scenariu di coesistenza civica ubligatoria per finisce per demolisce tuttu cù u cumplementu più cunvincente : i soldi. Perchè quasi tutti i vicini accunsenu à mantene a pasta in una scuperta insuspettata in l'appartamentu in vendita di un missiavu mortu pocu tempu.

A venditrice in quistione (grande carmen maura) sò prumessi assai cuntenti cù i 300 milioni di pesetillas chì si trovanu in l'appartamentu bruttu chì deve vende per cumpiendu i so scopi in l'immubiliare. Eccettu chì i soldi anu ancu u so aroma per i cani di caccia chì campanu in quelli mura di a cumunità. E quale altru chì hà menu una bona mandibula per lancià in a jugular in cerca di u sangue caldu di a so preda ...

U bar

DISPONIBILE SU QUUNA DI STE PIATTAFORME:

Claustrofobia cum'è quella Cabina d'Antonio Mercero. Solu quì l'affare ùn hè micca un soliloquiu ma un cantu corale di parsunalità sinistre. Qualcosa cum'è quelli filmi di caratteri chjusi in una casa cù un omu mortu nantu à a tavula.

Ma di sicuru, essendu Álex de la Iglesia chì dirige u spettaculu, a materia hè debitamente rarefiata per esce u peghju è u peghju (iè, u peghju è u peghju) di ognunu di i so diversi caratteri. Nimu pò lascià quellu bar chì li hà purtatu quì, cum'è solu e forze centripetali più insospettate ponu. À pocu à pocu l’intricatu s’affonda trà i parsunaghji, annerendu tuttu. Perchè tutti anu sta culpabilità pendente, u mutivu chì li hà purtatu quì cum'è peccatori in faccia à a so ultima tortura ...

5/5 - (10 voti)

1 cumentu nantu à "I 3 migliori filmi di Álex de la Iglesia"

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.