Helgoland de Carlo Rovelli

A sfida di a scienza ùn hè micca solu di scopre o di prupone suluzioni per tuttu. U prublema hè ancu di offre cunniscenze à u mondu. Divulging hè cusì necessariu cum'è cumplicatu quandu l'argumenti sò intrudutti in a prufundità di ogni disciplina. Ma cum'è u sàviu hà dettu, simu umani è nunda di umanu ùn hè straneru per noi. Se una mente hè capace di portà una idea illuminante, una altra persona pò ghjunghje à u listessu pianu di cunniscenza, cum'è diceraghju. Eduard punset, è cusì aspira à una umanità cuscente di alcune di e parechje dumande sempre senza risposta.

In ghjugnu 1925, Werner Heisenberg, vintrè anni, si ritira in Helgoland, una piccula isula di u Mari di u Nordu, senza arburi è sbattuta da u ventu, per riposà è pruvà à calmà l'allergii ch'ellu soffre. Insonnu, cammina di notte per riflette è à l'alba vene cun un'idea chì trasformerà a scienza è a nostra cuncepzione di u mondu. Hà postu a prima petra di a teoria quantistica.

Carlo Rovelli, chì aghjunghje a so virtuosa cumpetenza di narratore à a so professione di fisicu, ci espone l'urighjini, u sviluppu è e chjave di una tiuria chì cambia tuttu, chì serve à spiegà l'universu è e galassie, chì rende pussibule l'invenzione di l'urdinatore. è altre machini, è chì hè sempre sconcertante è inquietante oghje perchè dumanda ciò chì avemu cridutu.

Erwin Schrödinger è u so famosu gattu appariscenu in queste pagine, e reazzione di Niels Bohr è Einstein à a pruposta di Heisenberg, un visionariu pazzo chjamatu Aleksandr Bogdánov, a relazione di a teoria quantistica cù u cubismu, a filusufìa è u pensamentu orientale... Un libru abbagliante è accessibile chì ci porta più vicinu à unu di l'avanzati più trascendentali in a teoria scientifica cuntempuranea.

Pudete avà cumprà u libru Helgoland, di Carlo Rovelli, quì :

Heligoland
tariffu post

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.