3 i migliori libri di Fernando Rueda

In ogni locu bullenu fasgioli. Ancu in questu locu chjamatu Spagna truvemu quelli spazi chjusi, pocu ventilati è senza mancu luce induve u meccanisimu di l'infernu hè urganizatu.

Ferdinand Wheel cunnosce tutti l'accessi à qualchì stagnu di u Statu chì à a fine puderia cumpone una rete di pruvista allargata da qualsiasi paese chì valga u so sale. Perchè l'anziani bilanci di stu mondu tiranu di molle chì certe volte superanu l'etica.

Chì ci sò sempre stati spii o agenti interni incaricati di u trasferimentu di l'informazioni privilegiate è di a distribuzione se toccate u lucidatura di scarpi, hè qualcosa chì ci hè statu fattu chjaru cun grande splendore letterariu (vede Ghjuvanni le Carré, Frederick forsyth o altri) durante a guerra fredda.

Solu in u casu di Fernando Rueda, in più di esse u so propiu pruduttu, si affonda in aspetti assai più recenti per spiegà l'intensità di i terramoti suciali è pulitichi chì l'epicentru hè situatu ghjustu sopra e famose fogne. Quasi sempre cuntatu da a so gola profonda caratteru stella salvatu da a realtà: u Lupu.

Cù quellu puntu fittiziatu di quale hà bisognu di intarrà a realtà trà e fizzione, Fernando Rueda ci offre letture per amparà nantu à i meccanismi di cuntenimentu in u nostru mondu, interventi sotterranei, sfruttamentu cuntrullatu s'ellu tocca ..., tuttu in fognature cù entrata è uscita da uffici di tutti spezie.

Top 3 libri raccomandati da Fernando Rueda

U ritornu di u lupu

Ci era dui grandi lupi in Spagna in l'anni 70 è 80. Unu era u lupu Carrasco, di u quale un servitore ammirava i so galoppi attraversu a banda, è l'altru era Mikel Lejarza, infiltratu in a banda terrorista ETA per falla implode grazia à a so compitu cum'è spia.

U puntu hè chì u lupu Carrasco hà allargatu a so carriera sportiva da i micros, cum'è cummentatore. Mentre u lupu Lejarza hà avutu à piattassi per decine d'anni dopu avè rivelatu u più grande di i spii spagnoli dopu à u franquismu, nunda di megliu chè di rumanzià a so vita o una grande parte cù morbosità, ammirazione, odiu o quantunque. caratteru.

Un omu pò suppurtà à campà 30 anni continuamente cambiendu a so identità? Ci hè qualchissia capaci di resiste à u stress è a paura di infiltrassi ripetutamente in gruppi terroristi è gangster senza perde a fiducia in sè è quella di quelli chì u circondanu? Mikel Lejarza, alias "Lobo", era un ghjovanu barbutu quandu era statu catturatu da u serviziu secretu per infiltrassi in u gruppu terrorista ETA. U risultatu hè statu spettaculare: più di 200 terroristi sò stati arrestati è e so infrastrutture in tutta a Spagna sò disattivate. Operatu per a chirurgia estetica per chì nimu ùn l'identifichessi più, si infiltrò in gangster è gruppi ecunomichi, senza cessà sin'à oghje di luttà contr'à l'ETA è u terrurisimu internaziunale.

Dopu avè infiltratu a Catalogna in una rete di spionaggio d'impresa di altu livellu, hè arrestatu senza chì u serviziu secretu vene in primura per difende ch'ellu travagliava per elli. "Lupu" hè stancu di campà piattatu, u so stomacu soffre e cunsequenze di tantu stress, interrugheghja nantu à a sulitudine induve ellu vive è medita abbandunendu u spionaghju. Qualchì tempu dopu sparisce, purtendu assai secreti di a so vita passata in u so saccu. Nimu hà intesu parlà da ellu finu à pocu dopu l'attacchi di l'11 di settembre à i Stati Uniti. A CIA scopre in una operazione antiterrorista contr'à Al Qaeda in Dubai chì unu di l'Arabi implicati hè Mikel Lejarza.

Se ùn travagliate micca per qualsiasi serviziu d'intelligenza: chì fate in a banda più periculosa di u mondu? U mondu di u spionaghju, chì Fernando Rueda, u principale spezialistu spagnolu in u duminiu, cunnosce cusì bè, hè u prutagunista di stu rumanzu. Ma cusì hè l'amore, u scuragimentu, a sofferenza, e cunsequenze traumatiche di a doppia personalità, di i valori, di i sogni è di a delusione.

U ritornu di u lupu

Massiva distruzzione

Forse era perchè Aznar s'hè fidanzatu cù Bush. U puntu hè chì quelli chì venenu è vanu di calculi nantu à a dispunibilità di armi di distruzzione di massa puderanu piattà qualcosa d'altru. Malgradu u fattu chì, à a fine, mancu Aznar ùn paria assiste à u travagliu scuru di u CNI.

Questa hè a storia basata nantu à l'eventi veri di un gruppu di spie chì, dapoi u 2000, ghjucavanu in Iraq per ottene infurmazioni preziose per u Guvernu è da u 2003 per prutege e truppe spagnole poste quì dopu l'invasione di u paese guidatu da Bush, U presidente di i Stati Uniti. Agenti CNI perseguitati da u temibile Mujabarat, cun relazioni in conflittu cù gruppi terroristi sciiti, cun fonti preziose in u Guvernu di Saddam Hussein, chì ùn anu rinunciatu à a so missione malgradu sapendu chì parechji vulianu uccideli, u so propiu serviziu secretu ùn li prutegge micca cum'ellu averia avutu, è u guvernu Aznar disprezzava e so informazioni di alta qualità, decisu à circà una piazza predominante in a pulitica internaziunale.

In u racontu specialmente notu è misteriosu, Fernando Rueda hà stampatu un toccu sorprendente. Dopu avè creatu una narrazione convincente chì mette in risaltu quale eranu i prutagunisti, cumu si sò accaduti l'eventi secreti è perchè sò accaduti, crea una nova fine. Cum'è Joaquín Llamas, direttore cinematograficu è televisivu, dice: «Quale hè chì vi dice chì ùn hè micca accadutu cum'è u dite?».

Massiva distruzzione

Casa II: CNI: Agenti, operazioni secrete è azzioni indiscrivibili di spie spagnoli

Pocu hè lasciatu à l'imaginazione cù stu titulu chì chiarisce dighjà u canale d'apertura di u sistema per apprufundisce in una seconda parte induve pare chì tuttu scorri più naturale. È hè chì apre e porte di fiumara, u torrente di informazioni hè cumplementatu cù nuzione sughjettive di parechji di quelli spie è analisti incaricati di mantene un equilibriu inestabile cum'è u mondu attuale.

25 anni dopu l'apparizione di La Casa hà ruttu u muru di u silenziu annantu à l'agenti, l'operazioni secrete è l'attività di i spioni spagnoli di u CESID di allora, u so autore, Fernando Rueda, hà realizatu una nova è longa indagine, in a quale hà immersu in i secreti chì u so sustitutu, l'attuale CNI, piatta.

U libru hè statu scrittu cù u scopu di scopre ciò chì hè diventatu u spionaghju spagnolu è cumu funziona - dapoi chì hà cambiatu u so nome in 2002 - scuprendu a vita, i sentimenti è l'operazioni di i so agenti più impurtanti, ma ancu quelli di quelli chì anu u nome ùn sanu micca è chì risicheghjanu a so vita ogni ghjornu in u so travagliu.Un rigurosu scrittu chì mette à palesu l'azzione e più scunnisciute da l'opinione publica è chì dinunzia u cumpurtamentu inghjustu di l'agenti è a rispunsabilità di certi direttori in i sbagghi gravi cummessi in tutta a so storia.

Quì u lettore truverete cumu u CNI agisce in a lotta contru u terrurismu jihadistu, l'azzioni chì hà sappiutu mette a fine à ETA, è sbulicà e rilazioni è investigazioni nascoste cù u Rè, u Guvernu, diversi capi pulitichi, a Catalogna, a Pulizzia è certi altri. Cum'è mostra cumu i Stati Uniti, a Russia, u Maroccu è altri paesi violanu a nostra sicurità è cumu i mezi tecnologichi "invisibili" ci spianu ogni ghjornu è ancu millaie è millaie di persone à l'esteru.

casa II
5/5 - (10 voti)

2 cumenti nantu à "3 migliori libri di Fernando Rueda"

  1. Articulu interessante.
    Ciò chì ùn aghju micca capitu hè perchè l'autore in u listessu paràgrafu parla di "Catalunya" è "Stati Uniti"... secondu à quellu criteriu deve parlà di "Stati Uniti".

    risposta

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.