I 3 migliori libri di Claudio Magris

Frà l'autori taliani i più veterani è ricunnisciuti, spicca a Claudius Magris Hè diventatu scrittore è ritornu di tuttu, cù quella licenza chì l'età conferisce à quelli chì anu ghjucatu i quartieri in ogni tipu di battaglie.

In assenza di Andrea Camillery Diventatu una autorità tutale nantu à a narrativa italiana, Magris piglia u slack ancu s'ellu ùn participa micca à u listessu genre. Perchè u prublema in a literatura hè chì si capisce sempre chì u più vechju, u più sàviu, cum'è in u passatu in u putere...

Dunque guardà a bibliografia Magris hè digià un attu di riverenza. Ancu di più quandu si scopre chì i so aspetti di finzione è di non finzione convergenu regolarmente cum'è affluenti chì si nutriscenu, cumpunendu un canale di literatura è di verità, di estetica formale ma ancu d'impegnu.

Magris hè unu di questi autori chì alternanu e so opere cum'è un terrenu necessariu per l'altra literatura chì hè più frugale in cuntenutu è fugace in supportu.

Top 3 rumanzi raccomandati da Claudio Magris

U Danubiu

Certe volte mi pare cum'è chì i scrittori staghjunati di un'altra epica differissinu un abissu da i novi autori chì emergenu. Ùn hè micca per sminuisce temi o risorse, vogliu dì più nantu à u ritmu, a cadenza.

Accade soprattuttu cù tippi cume Jose Luis Sampedro, Javier Marias o Magris stessu. Sò tutti scrittori disposti à cuntà a so storia. Quale pudete imaginà à pusà tranquillamente à u so scrivania, sapendu chì anu tuttu u tempu in u mondu. Piuttostu chè tuttu perchè u falsu sensu di cuntrollu di u tempu hà assai à fà cù micca cedutu à mutilà distrazioni tecnulogichi è i so rush di rutina.

"U Danubiu", chì hè statu discrittu cum'è "un bellu viaghju in u tempu è in u spaziu", si leia cù u "tourisme éclairé" di un Stendhal o di un Chateaubriand, è inaugura un novu generu, à metà strada trà u rumanzu è u saggi, u ghjurnale è l'autobiografia, a storia culturale è u libru di viaghju.

In e parolle di u so autore, u libru hè "una spezia di rumanzu sommersu: scrivu nantu à a civilizazione danubiana, ma ancu nantu à l'ochju chì a vede", è hè statu scrittu "cù u sensu di scrive a mo propria autobiografia". Paesaggi, passioni, scontri, riflessioni: "U Danubiu" hè cusì a storia di un "viaghju sentimentale" à a manera di Sterne, in u quale u narratore viaghja u vechju fiume da e so fonti à u Mari Neru, attraversendu a Germania, l'Austria, l'Ungheria , Cecoslovacchia, Iugoslavia, Rumania, Bulgaria mentre in listessu tempu viaghjanu per a vita stessa è e stagioni di una cultura cuntempuranea, e so certezze, e so speranze è e so preoccupazioni.

Un viaghju chì ricustruisce in forma di mosaica, attraversu i lochi visitati è interrugati, a civilizazione di l'Europa Centrale, cù a varietà incommensurabile di i so populi è culture, catturendu li in i segni di a grande Storia è in e tracce minime è effimere di a vita d'ogni ghjornu, è identificendu e costole precise: a presenza tedesca, u pesu di e minurità etniche è e culture trascurate, l'impronta lasciata da i Turchi, a presenza ebraica attuale.

U Danubiu

Microcosimu

Succede in u primu annu di ogni scrittore chì principia à scrive una narrativa. A teoria di i microcosmi hè prestu è necessariamente amparata. Qualcosa cusì, più hè capace di mette un cosmu in a buttiglia d’una storia vicinu, più sarà capace di rende trascendentale o, almenu, piacevule à leghje u so rumanzu o storia.

U puntu hè di esse abbastanza astutu per falla. Magris face un eserciziu di oraficeria narrativa in questu travagliu, mostrendu chì ancu da u più chjucu, da u più luntanu angulu di u mondu, l'essenze di tutta l'umanità ponu finisce per esse suscitate.

Se u Danubiu hà cupertu una vasta zona geografica è storica, Microcosmos, premiatu cù u Premiu Strega per i rumanzi, serve da guida à a scuperta di lochi di più in più ridotti.

Da a descrizzione di u paisaghju, ancu in i so ditaglii più imperceptibili, da u contu di esistenze minime, di destini, di passioni, di vicissitudini comiche o tragiche, emerge una narrazione erratica è fluttuante, cum'è a corrente di un fiume.

Ognunu di questi mondi chì sò riflessi è integrati in a parabola di una esistenza vive in a presenza simultanea di u presente è di u passatu. L'omi sò i prutagunisti, ma ancu l'animali, e petre è l'onde, a neve è a sabbia, i cunfini, a presenza di una persona cara, una inflessione di voce o un gestu forse inconsciente ...

Microcosimu

Istantanea

U scrittore di vucazione si nutrisce di istantanee, di quelli lampi di vita chì sò immortalizati in un gestu, in una frasa o in una frasa corta capaci di cuntene tuttu u significatu di un gestu.

U lettore truverà quì testi brevi capaci di catturà ciò chì tende à sculiscà trà e dite, di ritrattà u cumpurtamentu umanu cù intuizione è acidità, di osservà u mondu cù un mischju sofisticatu di umore, malincunia, bontà è saviezza.

U risultatu hè un mazzulu di belle miniature cù temi varii, persunagi è situazione: a cità di Trieste; un episodiu còmicu campatu à a Galeria Leo Castelli in New York chì illustra l'imposture di l'arti d'avanguardia; u modu ridiculu in cui Thomas Mann scopre u principiu di a Siconda Guerra Mundiale; editori chì imponenu fini felici à l'autori ch'elli publicanu; u mutivu secretu per chì una cunferenza altamente erudita è potenzialmente annullante si impacca in pienu; cungressi culturali è sessu; a sulitudine di e coppie ...

Istantanea
5/5 - (11 voti)

Lascià un cumentu

Stu situ utilizeghja Akismet per reducisce u puzzicheghju. Sapete ciò chì i dati di i vostri dati è processatu.